Politolog: Președinția României în UE poate contribui la finalizarea construcției gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău

Președinția României în Consiliul UE ar putea fi folosită drept pârghie constructivă pentru a impulsiona construcția porțiunii Ungheni-Chișinău, astfel ca gazoductul să fie dat în exploatare deja în prima jumătate a lui 2019, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Implicarea companiei românești Transgaz (peste 50% din acțiuni aparțin statului român) în realizarea acestui proiect energetic sporește șansele ca acesta să devină funcțional, cu condiția că vor fi eliminate toate barierele de tip legal sau tehnic, subliniază politologul.

El susține că finalizarea gazoductului nu este amenințată de eventuala instalare a Socialiștilor la guvernare, având în vedere bunăvoința manifestată până acum față de acest proiect de către președintele Igor Dodon.

Accesul la piața de gaze din România va liberaliza piața gazelor naturale din Moldova, va permite revizuirea contractului cu Gazprom și stoparea creșterii datoriilor pentru gazele rusești, acumulate de regiunea transnistreană, explică politologul.

Dar pe lângă finalizarea construcției conductei date, crede Dionis Cenușa, este necesară o demonopolizare efectivă a pieții.

În opinia lui, îndeplinirea Pachetului Energetic III și respectiv separarea clară a activității de producție de cea de furnizare, pe de o parte, va duce la eliminarea poziției dominante a Gazpromului (exercitată prin intermediul Moldovagaz). Iar, pe de altă parte, aceasta va permite exploatarea propriu-zisă a gazoductului de către companiile europene, care vor putea face livrări spre Moldova.

Prin intermediul Transgaz, România împreună cu autoritățile moldovenești, poate dezvolta ideea de a livra gaze către Ucraina, afirmă Dionis Cenușa.

În asemenea caz, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar căpăta o importanță strategică regională, devenind o sursă suplimentară de interconectare, pe lângă cea pe direcția Tekovo-Medieșul Aurit, încă nefuncțională. În condițiile în care, Rusia a primit lumină verde pentru construcția Turkish Stream, iar în viitorul apropiat și pentru Nord Stream 2, orice alimentare nouă cu gaze naturale, realizată din Vest, constituie un avantaj pentru siguranța energetică a Ucrainei, argumentează politologul.

Interconectarea energetică în cadrul Parteneriatului Estic poate fi unul din aspectele principale ale Președinției României, care îmbină în sine interesul particular pentru gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău și Moldova, concluzionează Dionis Cenușa.

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.