RFI despre candidații la președinția R. Moldova

La încheierea primei faze a procesului de depunere a candidaturilor pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova (CEC) a înregistrat 23 de grupuri de inițiativă în vederea susținerii candidaturilor prezidențiale și un candidat la președinție.

Primul candidat la președinție validat este Marian Lupu, președintele Partidului Democrat (PDM), care a strâns peste 15000 de semnături cerute de legea electorală pentru a fi înscris în cursă, transmite momentul.info cu referință la RFI.

Ceilalți 23 au la dispoziție până pe 29 septembrie pentru a aduna aceste semnături, o semnătură nefiind valabilă dacă e dată de aceeași persoană pentru doi sau mai mulți candidați.

Lista candidaților ale căror grupuri de inițiativă s-au înscris la CEC cuprinde pe:

Dumitru Ciubașenco, candidat desemnat de Partidul Politic „Partidul Nostru” ;
Andrei Năstase, candidat desemnat de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”;
Mihai Ghimpu, candidat desemnat de Partidul Liberal;
Maia Sandu, candidat desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”
Iurie Leancă, candidat desemnat de Partidul Politic „Partidul Popular European din Moldova”;
Igor Dodon, candidat desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”;
Mihai Corj, candidat independent;
Artur Croitor, candidat independent;
Ion Dron – candidat independent;
Valeriu Ghilețchi – candidat independent;
Ana Guțu – candidat desemnat de Partidul Politic ”DREAPTA”;
Oleg Brega – candidat independent;
Roman Mihăeș – candidat independent;
Ilie Rotaru – candidat independent;
Vitalia Pavlicenco – candidat independent;
Vadim Brînzan, candidat independent;
Inna Popenco, desemnată de Mișcarea Social-Politică Republicană „Ravnopravie”;
Silvia Radu, candidat independent;
Mihail Garbuz, desemnat de Partidul „Patrioții Moldovei”;
Anatol Plugaru, candidat independent;
Geta Savițchi, candidat independent;
Vasile Tarlev, candidat independent;
Maia Laguta, candidat independent.

Dintre candidați 18 sunt bărbați și șase femei, 10 sunt candidați din partea unor partide politice și 14 sunt independenți.

Câteva dintre persoanele din listă sunt politicieni cunoscuți – Iurie Leancă a fost prim ministru între 2012 și 2015, în timp ce Vasile Tarlev a condus guvernul între 2001 și 2006.

Marian Lupu a fost ministru al ecnomiei între 2003 și 2005 și președinte al Parlamentului între 2005 și 2009 și 2010 – 2012, ca și Mihai Ghimpu care a prezidat Parlamentul ître 2009 și 2010, ambii fiind între 2009 – 2012 președinți interimari ai Republicii Moldova.

Maia Sandu a fost ministru al educației în perioada 2012 – 2015, Igor Dodon vicepremier în perioada 2006 – 2009, iar Anatol Plugaru ministru al apărării în perioada 1991 – 1992.

Mai mulți candidați, printre ei Oleg Brega, Andrei Năstase sau Roman Mihăeș sunt activiști civici, Valeriu Ghilețchi este pastor baptist și deputat, în listă figurând juriști, oameni de afaceri sau medici.

Din punctul de vedere al orientării geo-strategice Ana Guțu, Vitalia Pavlicenco și Mihai Ghimpu susțin unirea cu România, în timp ce Igor Dodon este anti-unionist militant și perceput drept candidatul preferat al Rusiei, alți doi candidați pro-Rusia fiind jurnalistul Dumitru Ciubașenco și doctorița Inna Popenco.

Anatol Plugaru este singurul care a candidat în unicul scrutin prezidențial competitiv direct din 1996 când a obținut 1,8% din voturi.

Modul de alegere a președintelui a fost schimbat printr-o decizie a Curții Constituționale din 2015 care a constatat că amendarea Constituției în anul 2000 când s-a trecut la alegerea președintelui Republicii Moldova de către Parlament a fost viciată și ca atare s-a revenit la alegeri prezidențiale directe.

În perioada 2009 – 2012 Parlamentul nu a putut alege un președinte al Republicii Moldova din cauza neîntrunirii unei majorități de minimum 61 de voturi din 101 în favoarea unui candidat.

Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 30 octombrie și dacă nicin candidat nu obține majoritatea voturilor valabil exprimate în condițiile unei participări la vot de minimum 1/3 dintre alegătorii înscriși pe liste, atunci se convoacă un al doilea tur de scrutin pe 13 noiembrie în care vor participa primii doi clasați, fiind declarat câștigător candidatul care întrunește cele mai multe voturi valabil exprimate indiferent de participarea la scrutin.

CEC a făcut public numărul de persoane înscrise în Registrul de Stat al Alegătorilor de peste 2,8 milioane (cu excepția teritoriilor care sunt controlate de regimul separatist de la Tiraspol), cifră pusă sub semnul întrebării de majoritatea experților, dat fiind numărul mare de persoane care sunt plecate peste hotare.

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.